Titlu de sentiment

Abia astept sa plec.Tanjesc dupa asta de vreun an.Urla maduva in mine dupa senzatia de evadare, de nou, de inceput.E asa bine la inceput.Sunt si emotii care incearca sa te stranguleze in cele mai urate cosmaruri, dar e si speranta, visul, dorinta ca va fii altfel.Inceputul ofera intotdeauna incredere.Ascunsa, vanata, dar traieste undeva aruncata in suflet.Asteapta sa fie salvata, pentru a vindeca la randul ei spiritul.E ca un duh al lampii magice.Odata ce ai lampa, ti se indeplinesc toate dorintele.Odata ce ai incredere in tine, lucrurile vin de la sine.Eu clar sunt fotografia insufletita a acestei idei.Mi-am recapatat increderea in mine.Nu complet, insa...simt ca am revenit.Pot sa-mi exprim din nou parerea fara sa-mi pese de ce va crede celalalt.Pot sa scriu fara sa ma mai gandesc daca transmit vreun mesaj.Pentru ca intotdeauna o fac.Ideea e sa stii sa citesti printre randuri, sa simti...
Ador s-o iau de la capat, insa intr-o cu totul alta lume.Ia uite ce gand mi-a tasnit in creieri cand am tastat propozitia anterioara : metempsihoza.Servilia.Ma obsedeaza personajul asta.E ca si cum nu e nevoie de o reincarnare a sufletului in alt trup pentru a-si gasi linistea si a se mantui, ci e pur si simplu vorba de metempsihoza de sentimente, trairi si experiente...
Abia astept sa plec.